Unirea Principatelor Romane 24 ianuarie 1859

Unirea Principatelor Romane 24 ianuarie 1859 Theodor Aman 'Proclamarea Unirii'

Ziua de 24 ianuarie a r?mas în istoria românilor ca data la care s-a înf?ptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp dup? numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei ?i ??rii Române?ti.

Dup? mai mul?i ani în care pa?ii spre îndeplinirea acestei dorin?e au fost „m?run?i?i” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dat? câteva elemente occidentale în via?a românilor.

Unirea Principatelor Române, cunoscut? ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezint? unificarea vechilor principate, Moldova ?i ?ara Româneasc?, într-un Principat unit.
La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei ?i ??rii Române?ti era în mâinile Rusiei ?i ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.

 

Situa?ia s-a schimbat în urma r?zboiului Crimeii, dintre 1853 ?i 1856, când Rusia a fost învins? de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii ?i Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei ?i Imperiul Otoman.

Dup? r?zboi, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc ?i principatele Moldovei ?i ??rii Române?ti.
De exemplu, Moldovei i se ata?eaz? trei jude?e din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail ?i Bolgrad.

 

În contextul discu?iilor despre unirea celor dou? principate, în 1857 Marile Puteri acord? acestora dreptul organiz?rii unui „referendum” (consultarea popula?iei cu drept de vot) despre Unire.
În acest scop, se constituiau adun?ri Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau s? se pronun?e asupra organiz?rii politice ?i sociale a ??rilor române.

 

În ?ara Româneasc?, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, îns? în Moldova, situa?ia a fost mai controversat?. Aici, caimacanul (loc?iitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dac? Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.
?ansa a f?cut îns? ca Vogoride s? se dest?inuie, prin scrisori, fratelui s?u din Constantinopol, iar coresponden?a a fost furat? ?i publicat? în presa european?, la Bruxelles.

Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt rela?ia cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împ?ratul Fran?ei, Napoleon, ?i regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate. În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, to?i s-au pronun?at pentru Unirea Pprincipatelor Moldovei ?i ??rii Române?ti.

 

În 1858, Conven?ia de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativ? a fost unirea par?ial? a principatelor Moldovei ?i Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei ?i Valahiei”, care r?mâneau sub suzeranitatea „Maiest??ii Sale Sultanul” ?i sub protec?ia Marilor Puteri. Unirea propus? aici s-a dovedit a fi mai degrab? una formal?, cele dou? principate urmând s? func?ioneze separat în mare parte, ca pân? atunci, cu doar câteva puncte comune: o Comisie Central? la Foc?ani, care reprezenta un fel de Parlament mai mic, Înalta Curte de Justi?ie ?i Casa?ie ?i Armata. Capitalele r?mâneau acelea?i, la Bucure?ti ?i Ia?i, ?i se inten?iona ca domnitorii s? fie diferi?i.

 

În anul urm?tor, în data de 5 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Ia?i, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza.

În 24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri ?i la Bucure?ti, iar profitând de faptul c? Marile Puteri nu specificau clar c? principatele române nu pot fi conduse de acela?i domnitor, ?i aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza. Puse în fa?a faptului împlinit, Marile Puteri au avut brusc de a face cu dou? principate conduse de acela?i domnitor.

 

Marele merit al lui Cuza a fost c? a reu?it s? aduc? recunoa?terea interna?ional? a Unirii Principatelor Române ?i, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua ?ar? a început s? se numeasc? România abia dup? abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactat? prima constitu?ie.

 

În tot acest timp, în care dou? dintre principatele române au reu?it s? se uneasc?, Transilvania se afla sub st?pânire austriac?, iar din 1867, sub domina?ie austro-ungar?, pân? în 1918, când a avut loc Marea Unire de la Alba Iulia.
 

Dup? 159 de ani de când s-au întâmplat toate acestea, ziua de 24 ianuarie ne va face din nou s? retr?im, cel pu?in la nivel de poveste, ace?ti câ?iva pa?i f?cu?i de str?mo?ii no?tri pentru tot ce înseamn? ast?zi România. Mul?umim istoricului Liviu Zgârciu de la Muzeul Na?ional al Unirii din Alba Iulia pentru disponibilitatea ?i r?bdarea cu care ne-a povestit cum s-a petrecut evenimentul.

 

Rate this item
(0 votes)
Login to post comments

Meniul Zilei in Craiova

Comanda ... pizza, salata, paste, sandwichuri la domiciliu

Evenimente in Craiova

Cumpară Brichete din Resturi Vegetale - Combustibil Solid

Gaseste-ne pe facebook

Analitycs

 

Cauta in site

Esti aici !

You are here:Magazin»Unirea Principatelor Romane 24 ianuarie 1859

Cauta categorie